Friday, June 15, 2012

Salvati Rosia Montana!

In ultima vreme, mi-am facut un obicei in a posta aici doar poze facute de mine, ganduri de-ale mele, excursii la care am participat... chestiuni simple, usor digerabile. Si destul de rar, din diverse scuze si motive. Dar, la inceputuri, mi-am promis ca voi face loc si unor subiecte ce mi se par mie interesante sau importante.
Azi scriu putin, poate prea putin, despre un subiect despre care nu am mai spus nimic aci, dar la care am aderat din convingere, inca din prima secunda in care am inteles (cel putin asa cred, ca am inteles) ce se intampla de fapt: Rosia Montana si bogatiile care stau ingropate in acei munti. 
Acum vreo 2 ani, chiar am facut niste poze in zona, dintre care una am postat-o pe Facebook, ca participare la o reactie fotografica organizata de cei ce pastoresc pagina Rosia Montana in UNESCO World Heritage pe respectivul site de socializare. Dupa ceva timp, poza a devenit un mic "viral" acolo, eu m-am oprit din contorizat in momentul in care a depasit 1000 de redistribuiri. Sincer, nu stiu daca redistributia s-a oprit, ori continua si in ziua de azi, insa ma bucura enorm ca niste oameni au reactionat la mesaj si vreau sa cred ca a mai adaugat niste sustinatori acestei cauze. Poza e cea de mai jos:


Cum spuneam, nu e singura. Mai am una in care am adaugat si un mesaj de protest, insa n-am mai facut-o publica in forma asta:


In cea de-a doua fotografie, este lacul Taul Brazi, aflat chiar deasupra localitatii Rosia Montana, un loc atat de frumos si linistit incat atunci, pentru moment, am avut senzatia ca am aterizat intr-un ungher al raiului. Un colt de rai ce e posibil sa dispara odata cu un munte intreg!
Si totusi, de ce scriu despre asta abia azi? Raspunsurile sunt doua si sunt simple: 1 - aici intra putina lume, poate doar cativa oameni pe saptamana, asa ca impactul era sublim si complet absent si 2 - pana azi, am avut convingerea ca toata zbaterea asta e in van. Ca tot efortul este trecut cu vederea, ba chiar luat in batjocura, de catre cei ce detineau pana nu demult puterea. 
Salvarea Rosiei Montane de la transformarea ei intr-o mare groapa plina cu cianuri, nu aduce bani, repede si direct, in buzunarele mafiotilor nehaliti care ne-au condus pana acum. Dar vanzarea acelor resurse unor straini, probabil ca da. Si nu putini. Iar tara si oamenii ei pierd tot, in folosul acestor indivizi. In loc sa exploatam noi, altfel, avand grija si de mediu, facand si turism acolo, ne batem joc de tot ce ne-a mai ramas, pe un pumn de arginti...
Intre timp, puterea votului pare ca a inceput sa darame constructiile mafiote, dar mi-e teama ca e doar de suprafata. Mi-e teama ca gargara ce ni se serveste azi e praf aruncat in ochii nostri, e doar o varuiala ieftina a acelorasi constructii. Sa vedem...
Si totusi, ce s-a intamplat atat de special tocmai azi? Ei bine... inca cu pielea de gaina, va spun ca s-a intamplat asta:


A reinviat speranta! Mai exista viata in tara asta minunata!
Salvati Rosia Montana!
... si dupa asta... 
Salvati Romania!