Deci, ce faci?
Pai, ai putea sa-ncepi a te invarti in jurul ei, cautand unde ai asezat "Gelozia", "Prejudecatile", "Egoismul", "Superficialitatea" si altele asemenea si le spargi! Sau, pentru ca de obicei stau impreuna toate astea si ca sa nu se darame tot, mai bine le scoti usor si le asezi la intrare, suport de pres. Asa, stergadu-ti zilnic picioarele de ele, nu vei uita ca locul lor e afara. Si nu vei mai uita ca "Dragostea", oricat de flexibila ar fi ea ca liant, nu e de ajuns cand construiesti, iar graba nu aduce neaparat rezultatul mai aproape, ba din contra, il poate indeparta definitiv. Intelegi ? Asa... Inca ceva. Caramizile nu sunt facute sa fie folosite pentru gard. Nu ai nevoie de asa ceva. Dar ai nevoie... sa fiti doi. Ai nevoie de EA. Nu ca sa faci bodybuilding, ca Mesterul Manole, nu. Ci pentru a cladi, totul, impreuna ! Cu suflet, din suflet, cu rabdare, o casa durabila, rezistenta la orice furtuna. Casa voastra de vis, din care puteti iesi si reveni oricand, liberi si deschisi la minte, fara a fi nevoiti sa dati explicatii inutile. Un refugiu cald, in care uitati de limite, de principii, de probleme, nu o celula rece, incalzita aparent de tapetul bunelor intentii si care va ingradeste libertatea de a fi voi insiva. Aaa... mai e nevoie de doua chei. Da, pentru ca sunteti doi. Cate una pentru fiecare. Nu pentru usa de la intrare, mey! Ca nu puneti pe ea zavoare si o veti folosi doar pentru a va feri de ochi indiscreti, in momentele voastre de intimitate asa-zis indecenta. Pentru celelalte usi...
Mai vrei?
No comments:
Post a Comment